Vin ca de obicei acasa, tarziu, cam beat, mirosind a fum si bere, cu dintii si limba mov si cu cugetul cam vinovat. Si o vad pe ea asteptandu-ma linistita si resemnata in intuneric, rece, prafuita si goala. Nici o noutate. Ma aplec totusi cu greutate peste ea incercand sa vad ce are. Aparent nimic. No news is good news. Pana la urma o deschid. Surpriza: nu una, nu doua, ci trei! Trei doamne, si toate trei diferite. Le iau in ordine aleatore:
- o scrisoare din Franta, nici acum nu am deschis-o. Mov!!!!! Foarte tare. Mersi Antoine! La multi ani si tie si sa ne vedem cu bine! Poate chiar la Besancon.
- un anunt de la posta sa ridic cartea de la oficiu ala de pe Matei Millo. Maine dimineata negresit. Si o sa vad cum e cu himera credintei in Dumnezeu in romana.
- o carte postala de pe alt continent, poate urmatorul. Cre' ca e o premiera, niciodata nu am primit una asa de peste mari si tari si oricum, nu din Africa. Mersi mult Elena si cine stie, poate chiar o sa excursionez Tunisia. Aslema si eu!
Am scris pentru ca niciodata nu s-au inghesuit in cutia mea postala linistita si resemnata in intuneric, rece, prafuita atatea vesti bune. Va multumesc!
P.S. Dar si aia cu spanac a fost buna! Prietenii stiu de ce! Ca sa nu mai zic de Shiraz.
P.S. 2 Am vazut o piesa azi. Buna, mai ales in partea a doua. Dar, conteaza si cu cine o vezi!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu