joi, 1 martie 2012

joi, 22 septembrie 2011

Alegi sau ești ales!

Iata mai jos un articol despre cercetarea mea doctorala. A fost publicat in revista Scoala EDU.

Alegi sau eşti ales?

de Cătălin Mosoia | Jun 8, 2011

Silviu Apostol este doctorand al Facultății de Biologie din cadrul Universității din București unde studiază atractivitatea fizică umană. Cu alte cuvinte, ce trăsături fizice prețuim la viitorul partener de viață. Fiind vorba de o cercetare reducționistă, Silviu a ales pentru identificarea “legilor atractivității” doar vocile și fețele. În ceea ce privește atractivitatea, există clar și alți factori fizici precum mirosul, factorii sociali, culturali, educaționali sau de familie, dar Silviu a început doar cu cei doi: fața și glasul.

„Alegerile noastre se bazează pe o serie de adaptări mentale. La fel cum avem adaptări de a digera proteine, de exemplu, avem și adaptări de a face alegeri” spune drd. Apostol vorbind despre teoria de la care a pornit studiul. „Avem adaptări mentale de a ne alege partenerul, iar motorul acestora este faptul că ca genele noastre să ajungă în generația următoare însoțite de alte gene de calitate”, continua el. „Aici folosim verbul nu ca un proces conștient, ci mai degrabă ca pe o predispoziție evoluată prin selecție de-a lungul generațiilor”.

Atracția este ceva mai mult decât simpatie și este veriga care contribuie la formarea unui cuplu și creșterea copiilor.

Internetul – instrument pentru cercetare

„Cercetarea noastră se integrează într-un cadru larg, dar la noi în țară nu s-a studiat atractivitatea fizică din punct de vedere biologic. Noutatea cercetării constă în folosirea unor subiecți dintr-o țară sud-est europeană odată cu studenți din alte țări europene, dar și de pe alte continente. Prin urmare, este o cercetare transculturală, iar rezultatele sunt relevante nu numai pentru spațiul nostru cultural, ci pentru specia umană. În al doilea rând, este o abordare comparativă și relativă. Pe mine mă interesează ce aleg oamenii atunci cand au la îndemână doar două canale de evaluare a unui posibil partener și care din ele este cea mai importantă: canalul vizual - pentru fețe, sau cel auditiv - pentru voci”.

Silviu a pus la punct pentru cercetarea lui un experiment online unde participanții aleg anumite fețe și voci în funcție de preferințe. Vorbim practic de un alt element de noutate: folosirea Internetului ca modalitate de cercetare. Concret, într-un chestionar au fost incluse fotografii cu fețe și înregistrări audio și video. „Este un chestionar anonim care va rămâne online până la jumătatea acestui an. Prin intermediul evaluărilor făcute în acest experiment putem măsura contribuția relativă a fețelor și vocilor la atractivitatea generală”.

O faţă plăcută vine la pachet cu o voce plăcută

De fiecare dată când se creează un studiu experimental se consideră două ipoteze: cea de lucru și cea nulă. „Ipoteza noastră a fost că atractivitatea fețelor este corelată cu cea a vocilor. Altfel spus, un individ a cărui față este considerată atractivă, va avea și o voce atractivă. Aceasta ipoteză nu s-a confirmat în studiul pilot pe care l-am realizat, deci am considerat a fi adevărată ipoteza nulă – oamenii cu fețe atractive nu au neapărat și voci atractive. Corelația există, dar este mică, ceea ce înseamnă că fețele și vocile noastre transmit semnale complementare. Prin urmare, nu este suficientă fața sau vocea cuiva ca să-ți faci o idee privind atractivitatea fizică a acelei persoane”.

Ce înseamnă o persoană atractivă?

„Așa cum am definit-o operațional în studiul despre care vorbim, atractivitatea denotă gradul de interes pe care l-ai putea avea faţă de o persoană ca ipotetic partener de cuplu. În mod uzual, înainte de apariția contraceptivelor aceasta însemna alegerea pentru procreare”.
Suntem atrași de fețe, asta este o certitudine. Fața este “cartea noastră de vizită”. Unde se pot aplica însă rezultatele acestei cercetări? „În cadrul instituțional, de exemplu. Unii angajatori solicită alături de Curriculum Vitae și o fotografie. Se poate argumenta că această insistență de a vedea fața cuiva are de a face cu trecutul nostru evolutiv, și anume cu necesitatea aflării anumitor informații prin intermediul trăsăturilor faciale. De exemplu bărbia pătrată a unei femei ne poate face să o apreciem inconștient ca fiind o persoană “bătăioasă”. Această interpretare s-ar putea să nu fie relevantă în condițiile actuale, care sunt foarte diferite de cele din Pleistocen când s-au selectat aceste adaptări mentale de interpretare. Este un fel de avertizare asupra faptului că suntem tentați să folosim trăsăturile fizice pentru a lua anumite decizii și nu de multe ori acestea sunt relevante. Atunci când alegem un partener pe termen lung sunt importante și alte trăsături cum ar fi cele de caracter, psihologice, gusturile etc. Pe acestea nu le luăm deocamdată în considerație în studiul nostru. Aşadar, rezultatele pot fi folosite pe post de avertizare în ceea ce privește deciziile noastre. Să nu fim atenți în primul rând la trăsăturile fizice, așa cum creierul nostru paleolitic ne predispune”. Cercetarea prezintă potențial și pentru unele aplicații comerciale. De pildă, în domeniul e-learning-ului unde se folosesc din ce în ce mai des instructorii virtuali, personaje create cu ajutorul computerului și care au rol de profesor. „Folosim caracteristicile cele mai atractive pentru a imagina un astfel de personaj care poate duce la creșterea eficienței predării în cadrul acestor cursuri”.

Cine ne influenţează alegerile?

„Pe lângă faptul că suntem ființe culturale, avem și acest bagaj biologic pe care îl purtăm cu noi, care nu constă doar în adaptări fizice, ci și în adaptări mentale. Atunci când spunem despre oameni că sunt ființe raționale, trebuie totuși să avem în vedere și faptul că s-ar putea ca gândirea și comportamentul nostru să nu respecte tot timpul acest ideal. Unele campanii de marketing se bazează tocmai pe aceste predispoziții biologice. Am văzut cu toții reclame care fac uz de personaje foarte frumoase, cu trăsături armonioase. Acestea sunt folosite pentru că s-a constatat că vând. Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că, de exemplu, suntem tentați să avem ca modele în viață persoane care sunt atractive. Ce este rațional în a cumpăra un ceas foarte scump, doar pentru că el este purtat de un foarte bun tenismen? Se pricepe el la construirea ceasurilor? Folosește ceasul pe teren? Dar reclamele ne fac să ne modificăm comportamentul, iar companiile respective pot să ne vândă produse scumpe, fără folos sau chiar nocive pe seama predispozițiilor noastre biologice.”

Femeile aleg vocea, bărbaţii faţa

„Așa cum am zis, nu am constatat o legătură strictă între atractivitatea fețelor și a vocilor, așa cum s-a observat în alte studii. Prin urmare, este o descoperire controversată și metoda mea poate să arunce o lumină nouă asupra acestor cercetări. M-au interesat și care sunt deosebirile între sexe în ceea ce privește aceste preferințe. O interpretare posibilă a rezultatelor studiului pilot este că atunci când avem la dispoziție doar fața și vocea pentru evaluarea atractivității, femeile sunt atente mai ales la vocile bărbaților. Bărbații însă se pare că sunt mai atenți la fețele de femei. Studiul actual va confirma sau nu aceste interpretări.” Trebuie reamintit faptul că este vorba de atractivitatea fizică și de simțurile de distanță. „Atunci când întâlnim o persoană, de obicei o vedem mai întâi de la o anumită depărtare, putem să-i vedem corpul, apoi îi vedem fața când se apropie și o auzim. În atractivitatea fizică intervin și simțul tactil și mai ales simțul olfactiv, dar acestea apar mai ales atunci când individul a ales deja persoana care să-l însoțească. Sau cel puțin a decis să nu se îndepărteze” a precizat Silviu zâmbind.
Evaluarea feței și vocii este unul din primele filtre pe care le aplicăm în mod inconștient. „Pe Facebook, de exemplu, căutăm mai întâi pozele unei persoane - este un reflex pe care de multe ori nu ni-l putem stăpâni”. În aceste studii ale atractivității faciale nu se studiază mimica, expresivitatea fețelor și alte caracteristici dinamice, ci doar trăsăturile fixe ale feței precum raportul între diferitele părți ale feței ori culoarea tenului. În cazul vocilor, nu este vorba de accent sau vocabular, ci doar de trăsături imuabile, precum tonul și timbrul glasului. De aceea în cercetarea de față s-au folosit doar fotografii frontale, ca de buletin, și vocale.

O cercetare fără buget realizată cu sprijinul prietenilor

Drd. Silviu Apostol este coordonat în cercetarea sa de conf. dr. Carmen Strungaru. „Am lucrat în echipă cu doi masteranzi și am beneficiat de sprijinul logistic al departamentului, fără a avea însă o finanțare separată. M-au ajutat mult prietenii. Le mulțumesc lor și deasemenea tuturor celor care au participat la studiu ca “donatori de stimuli” sau evaluatori ai lor. Anticipat, le mulțumesc și celor care vor răspunde la chestionar pentru că experimentul va rămâne online până în luna iulie.”

Silviu Apostol are un master în neurobiologie. A lucrat pe culturi celulare, a realizat un studiu ornitologic în Dobrogea, dar a lucrat și în cercetarea clinică, unde a investigat o serie de medicamente. Are experiență și în domeniul e-learning-ului unde timp de 7 ani de zile a dezvoltat conținut educațional pentru orele de biologie, dar nu numai. În studenție fost instructor în taberele ecologice organizate de Centrul Național pentru Educație Ecologică pentru Tineret, unde a vorbit tinerilor despre legătura dintre elementele ecosistemelor și despre protejarea lor. Nu în ultimul rând, a fost unul dintre participanții notabili la competiția Famelab organizată în România de British Council. De atunci a prins gustul pentru comunicarea științei și colaborează în diverse proiecte care au acest scop.

luni, 31 ianuarie 2011

Invitație la experiment cu fețe și voci

Azi o chestie serioasă: te invit să participi la un experiment ştiinţific online de aproximativ 10 minute în care să apreciezi cât de atractive sunt diferite feţe şi voci.


Mă interesează în primul rând felul în care aceste elemente contribuie la formarea unei impresii despre atractivitatea unei persoane. Cuplurile se constituie de obicei pe baza unor criterii precum compatibilitatea psihologică (personalitatea, caracterul), preocupările şi interesele comune. Dar prima impresie este dată de obicei de felul cum arată şi vorbeşte acea persoană.

În acest experiment măsurăm modul în care informaţiile vizuale (faţă) şi cele auditive (voce) contribuie la formarea primei impresii despre o persoană. Pentru această te rugăm să evaluezi atractivitatea unor tineri folosind informaţii vizuale şi auditive.

Pentru experimentul cu fețe și voci de femei apasă aici.

Pentru experimentul cu feţe şi voci de bărbaţi apasă aici.

În primul rând accesează linkul pentru stimulii de sex opus. Dar poţi face şi experimentul cu stimuli de acelaşi sex! În acest caz apreciază atractivitatea acelui individ faţă de un posibil partener.

Participarea este anonimă, sistemul nu permite legarea răspunsurilor tale de identitatea ta. Acest experiment este desfăşurat în cadrul Facultăţii de Biologie, Universitatea din Bucureşti în cadrul programului meu doctoral.

Mulţumesc!

duminică, 12 decembrie 2010

inca un lucru

sa nu uit.

O chestie la care chiar mi-ar folosi dumnezeu: cand mi se intampla lucruri faine la care nu prea am contributie simt nevoia sa multumesc cuiva. Da', cum stim ca nu exista cineva care planifica treburile astea, cui multumesti?

Adica, hâc, io cui zic mersi?