Bafta!
joi, 1 martie 2012
Job de designer instructional disponibil
Apasati mai jos pentru a vedea detaliile pe BestJobs
Bafta!
Bafta!
joi, 22 septembrie 2011
Alegi sau ești ales!
Iata mai jos un articol despre cercetarea mea doctorala. A fost publicat in revista Scoala EDU.
Alegi sau eşti ales?
de Cătălin Mosoia | Jun 8, 2011
Silviu Apostol este doctorand al Facultății de Biologie din cadrul Universității din București unde studiază atractivitatea fizică umană. Cu alte cuvinte, ce trăsături fizice prețuim la viitorul partener de viață. Fiind vorba de o cercetare reducționistă, Silviu a ales pentru identificarea “legilor atractivității” doar vocile și fețele. În ceea ce privește atractivitatea, există clar și alți factori fizici precum mirosul, factorii sociali, culturali, educaționali sau de familie, dar Silviu a început doar cu cei doi: fața și glasul.
„Alegerile noastre se bazează pe o serie de adaptări mentale. La fel cum avem adaptări de a digera proteine, de exemplu, avem și adaptări de a face alegeri” spune drd. Apostol vorbind despre teoria de la care a pornit studiul. „Avem adaptări mentale de a ne alege partenerul, iar motorul acestora este faptul că ca genele noastre să ajungă în generația următoare însoțite de alte gene de calitate”, continua el. „Aici folosim verbul nu ca un proces conștient, ci mai degrabă ca pe o predispoziție evoluată prin selecție de-a lungul generațiilor”.
Atracția este ceva mai mult decât simpatie și este veriga care contribuie la formarea unui cuplu și creșterea copiilor.
Internetul – instrument pentru cercetare
„Cercetarea noastră se integrează într-un cadru larg, dar la noi în țară nu s-a studiat atractivitatea fizică din punct de vedere biologic. Noutatea cercetării constă în folosirea unor subiecți dintr-o țară sud-est europeană odată cu studenți din alte țări europene, dar și de pe alte continente. Prin urmare, este o cercetare transculturală, iar rezultatele sunt relevante nu numai pentru spațiul nostru cultural, ci pentru specia umană. În al doilea rând, este o abordare comparativă și relativă. Pe mine mă interesează ce aleg oamenii atunci cand au la îndemână doar două canale de evaluare a unui posibil partener și care din ele este cea mai importantă: canalul vizual - pentru fețe, sau cel auditiv - pentru voci”.
Silviu a pus la punct pentru cercetarea lui un experiment online unde participanții aleg anumite fețe și voci în funcție de preferințe. Vorbim practic de un alt element de noutate: folosirea Internetului ca modalitate de cercetare. Concret, într-un chestionar au fost incluse fotografii cu fețe și înregistrări audio și video. „Este un chestionar anonim care va rămâne online până la jumătatea acestui an. Prin intermediul evaluărilor făcute în acest experiment putem măsura contribuția relativă a fețelor și vocilor la atractivitatea generală”.
O faţă plăcută vine la pachet cu o voce plăcută
De fiecare dată când se creează un studiu experimental se consideră două ipoteze: cea de lucru și cea nulă. „Ipoteza noastră a fost că atractivitatea fețelor este corelată cu cea a vocilor. Altfel spus, un individ a cărui față este considerată atractivă, va avea și o voce atractivă. Aceasta ipoteză nu s-a confirmat în studiul pilot pe care l-am realizat, deci am considerat a fi adevărată ipoteza nulă – oamenii cu fețe atractive nu au neapărat și voci atractive. Corelația există, dar este mică, ceea ce înseamnă că fețele și vocile noastre transmit semnale complementare. Prin urmare, nu este suficientă fața sau vocea cuiva ca să-ți faci o idee privind atractivitatea fizică a acelei persoane”.
Ce înseamnă o persoană atractivă?
„Așa cum am definit-o operațional în studiul despre care vorbim, atractivitatea denotă gradul de interes pe care l-ai putea avea faţă de o persoană ca ipotetic partener de cuplu. În mod uzual, înainte de apariția contraceptivelor aceasta însemna alegerea pentru procreare”.
Suntem atrași de fețe, asta este o certitudine. Fața este “cartea noastră de vizită”. Unde se pot aplica însă rezultatele acestei cercetări? „În cadrul instituțional, de exemplu. Unii angajatori solicită alături de Curriculum Vitae și o fotografie. Se poate argumenta că această insistență de a vedea fața cuiva are de a face cu trecutul nostru evolutiv, și anume cu necesitatea aflării anumitor informații prin intermediul trăsăturilor faciale. De exemplu bărbia pătrată a unei femei ne poate face să o apreciem inconștient ca fiind o persoană “bătăioasă”. Această interpretare s-ar putea să nu fie relevantă în condițiile actuale, care sunt foarte diferite de cele din Pleistocen când s-au selectat aceste adaptări mentale de interpretare. Este un fel de avertizare asupra faptului că suntem tentați să folosim trăsăturile fizice pentru a lua anumite decizii și nu de multe ori acestea sunt relevante. Atunci când alegem un partener pe termen lung sunt importante și alte trăsături cum ar fi cele de caracter, psihologice, gusturile etc. Pe acestea nu le luăm deocamdată în considerație în studiul nostru. Aşadar, rezultatele pot fi folosite pe post de avertizare în ceea ce privește deciziile noastre. Să nu fim atenți în primul rând la trăsăturile fizice, așa cum creierul nostru paleolitic ne predispune”. Cercetarea prezintă potențial și pentru unele aplicații comerciale. De pildă, în domeniul e-learning-ului unde se folosesc din ce în ce mai des instructorii virtuali, personaje create cu ajutorul computerului și care au rol de profesor. „Folosim caracteristicile cele mai atractive pentru a imagina un astfel de personaj care poate duce la creșterea eficienței predării în cadrul acestor cursuri”.
Cine ne influenţează alegerile?
„Pe lângă faptul că suntem ființe culturale, avem și acest bagaj biologic pe care îl purtăm cu noi, care nu constă doar în adaptări fizice, ci și în adaptări mentale. Atunci când spunem despre oameni că sunt ființe raționale, trebuie totuși să avem în vedere și faptul că s-ar putea ca gândirea și comportamentul nostru să nu respecte tot timpul acest ideal. Unele campanii de marketing se bazează tocmai pe aceste predispoziții biologice. Am văzut cu toții reclame care fac uz de personaje foarte frumoase, cu trăsături armonioase. Acestea sunt folosite pentru că s-a constatat că vând. Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că, de exemplu, suntem tentați să avem ca modele în viață persoane care sunt atractive. Ce este rațional în a cumpăra un ceas foarte scump, doar pentru că el este purtat de un foarte bun tenismen? Se pricepe el la construirea ceasurilor? Folosește ceasul pe teren? Dar reclamele ne fac să ne modificăm comportamentul, iar companiile respective pot să ne vândă produse scumpe, fără folos sau chiar nocive pe seama predispozițiilor noastre biologice.”
Femeile aleg vocea, bărbaţii faţa
„Așa cum am zis, nu am constatat o legătură strictă între atractivitatea fețelor și a vocilor, așa cum s-a observat în alte studii. Prin urmare, este o descoperire controversată și metoda mea poate să arunce o lumină nouă asupra acestor cercetări. M-au interesat și care sunt deosebirile între sexe în ceea ce privește aceste preferințe. O interpretare posibilă a rezultatelor studiului pilot este că atunci când avem la dispoziție doar fața și vocea pentru evaluarea atractivității, femeile sunt atente mai ales la vocile bărbaților. Bărbații însă se pare că sunt mai atenți la fețele de femei. Studiul actual va confirma sau nu aceste interpretări.” Trebuie reamintit faptul că este vorba de atractivitatea fizică și de simțurile de distanță. „Atunci când întâlnim o persoană, de obicei o vedem mai întâi de la o anumită depărtare, putem să-i vedem corpul, apoi îi vedem fața când se apropie și o auzim. În atractivitatea fizică intervin și simțul tactil și mai ales simțul olfactiv, dar acestea apar mai ales atunci când individul a ales deja persoana care să-l însoțească. Sau cel puțin a decis să nu se îndepărteze” a precizat Silviu zâmbind.
Evaluarea feței și vocii este unul din primele filtre pe care le aplicăm în mod inconștient. „Pe Facebook, de exemplu, căutăm mai întâi pozele unei persoane - este un reflex pe care de multe ori nu ni-l putem stăpâni”. În aceste studii ale atractivității faciale nu se studiază mimica, expresivitatea fețelor și alte caracteristici dinamice, ci doar trăsăturile fixe ale feței precum raportul între diferitele părți ale feței ori culoarea tenului. În cazul vocilor, nu este vorba de accent sau vocabular, ci doar de trăsături imuabile, precum tonul și timbrul glasului. De aceea în cercetarea de față s-au folosit doar fotografii frontale, ca de buletin, și vocale.
O cercetare fără buget realizată cu sprijinul prietenilor
Drd. Silviu Apostol este coordonat în cercetarea sa de conf. dr. Carmen Strungaru. „Am lucrat în echipă cu doi masteranzi și am beneficiat de sprijinul logistic al departamentului, fără a avea însă o finanțare separată. M-au ajutat mult prietenii. Le mulțumesc lor și deasemenea tuturor celor care au participat la studiu ca “donatori de stimuli” sau evaluatori ai lor. Anticipat, le mulțumesc și celor care vor răspunde la chestionar pentru că experimentul va rămâne online până în luna iulie.”
Silviu Apostol are un master în neurobiologie. A lucrat pe culturi celulare, a realizat un studiu ornitologic în Dobrogea, dar a lucrat și în cercetarea clinică, unde a investigat o serie de medicamente. Are experiență și în domeniul e-learning-ului unde timp de 7 ani de zile a dezvoltat conținut educațional pentru orele de biologie, dar nu numai. În studenție fost instructor în taberele ecologice organizate de Centrul Național pentru Educație Ecologică pentru Tineret, unde a vorbit tinerilor despre legătura dintre elementele ecosistemelor și despre protejarea lor. Nu în ultimul rând, a fost unul dintre participanții notabili la competiția Famelab organizată în România de British Council. De atunci a prins gustul pentru comunicarea științei și colaborează în diverse proiecte care au acest scop.
Alegi sau eşti ales?
de Cătălin Mosoia | Jun 8, 2011
Silviu Apostol este doctorand al Facultății de Biologie din cadrul Universității din București unde studiază atractivitatea fizică umană. Cu alte cuvinte, ce trăsături fizice prețuim la viitorul partener de viață. Fiind vorba de o cercetare reducționistă, Silviu a ales pentru identificarea “legilor atractivității” doar vocile și fețele. În ceea ce privește atractivitatea, există clar și alți factori fizici precum mirosul, factorii sociali, culturali, educaționali sau de familie, dar Silviu a început doar cu cei doi: fața și glasul.
„Alegerile noastre se bazează pe o serie de adaptări mentale. La fel cum avem adaptări de a digera proteine, de exemplu, avem și adaptări de a face alegeri” spune drd. Apostol vorbind despre teoria de la care a pornit studiul. „Avem adaptări mentale de a ne alege partenerul, iar motorul acestora este faptul că
Atracția este ceva mai mult decât simpatie și este veriga care contribuie la formarea unui cuplu și creșterea copiilor.
Internetul – instrument pentru cercetare
„Cercetarea noastră se integrează într-un cadru larg, dar la noi în țară nu s-a studiat atractivitatea fizică din punct de vedere biologic. Noutatea cercetării constă în folosirea unor subiecți dintr-o țară sud-est europeană odată cu studenți din alte țări europene, dar și de pe alte continente. Prin urmare, este o cercetare transculturală, iar rezultatele sunt relevante nu numai pentru spațiul nostru cultural, ci pentru specia umană. În al doilea rând, este o abordare comparativă și relativă. Pe mine mă interesează ce aleg oamenii atunci cand au la îndemână doar două canale de evaluare a unui posibil partener și care din ele este cea mai importantă: canalul vizual - pentru fețe, sau cel auditiv - pentru voci”.
Silviu a pus la punct pentru cercetarea lui un experiment online unde participanții aleg anumite fețe și voci în funcție de preferințe. Vorbim practic de un alt element de noutate: folosirea Internetului ca modalitate de cercetare. Concret, într-un chestionar au fost incluse fotografii cu fețe și înregistrări audio și video. „Este un chestionar anonim care va rămâne online până la jumătatea acestui an. Prin intermediul evaluărilor făcute în acest experiment putem măsura contribuția relativă a fețelor și vocilor la atractivitatea generală”.
O faţă plăcută vine la pachet cu o voce plăcută
De fiecare dată când se creează un studiu experimental se consideră două ipoteze: cea de lucru și cea nulă. „Ipoteza noastră a fost că atractivitatea fețelor este corelată cu cea a vocilor. Altfel spus, un individ a cărui față este considerată atractivă, va avea și o voce atractivă. Aceasta ipoteză nu s-a confirmat în studiul pilot pe care l-am realizat, deci am considerat a fi adevărată ipoteza nulă – oamenii cu fețe atractive nu au neapărat și voci atractive. Corelația există, dar este mică, ceea ce înseamnă că fețele și vocile noastre transmit semnale complementare. Prin urmare, nu este suficientă fața sau vocea cuiva ca să-ți faci o idee privind atractivitatea fizică a acelei persoane”.
Ce înseamnă o persoană atractivă?
„Așa cum am definit-o operațional în studiul despre care vorbim, atractivitatea denotă gradul de interes pe care l-ai putea avea faţă de o persoană ca ipotetic partener de cuplu. În mod uzual, înainte de apariția contraceptivelor aceasta însemna alegerea pentru procreare”.
Suntem atrași de fețe, asta este o certitudine. Fața este “cartea noastră de vizită”. Unde se pot aplica însă rezultatele acestei cercetări? „În cadrul instituțional, de exemplu. Unii angajatori solicită alături de Curriculum Vitae și o fotografie. Se poate argumenta că această insistență de a vedea fața cuiva are de a face cu trecutul nostru evolutiv, și anume cu necesitatea aflării anumitor informații prin intermediul trăsăturilor faciale. De exemplu bărbia pătrată a unei femei ne poate face să o apreciem inconștient ca fiind o persoană “bătăioasă”. Această interpretare s-ar putea să nu fie relevantă în condițiile actuale, care sunt foarte diferite de cele din Pleistocen când s-au selectat aceste adaptări mentale de interpretare. Este un fel de avertizare asupra faptului că suntem tentați să folosim trăsăturile fizice pentru a lua anumite decizii și nu de multe ori acestea sunt relevante. Atunci când alegem un partener pe termen lung sunt importante și alte trăsături cum ar fi cele de caracter, psihologice, gusturile etc. Pe acestea nu le luăm deocamdată în considerație în studiul nostru. Aşadar, rezultatele pot fi folosite pe post de avertizare în ceea ce privește deciziile noastre. Să nu fim atenți în primul rând la trăsăturile fizice, așa cum creierul nostru paleolitic ne predispune”. Cercetarea prezintă potențial și pentru unele aplicații comerciale. De pildă, în domeniul e-learning-ului unde se folosesc din ce în ce mai des instructorii virtuali, personaje create cu ajutorul computerului și care au rol de profesor. „Folosim caracteristicile cele mai atractive pentru a imagina un astfel de personaj care poate duce la creșterea eficienței predării în cadrul acestor cursuri”.
Cine ne influenţează alegerile?
„Pe lângă faptul că suntem ființe culturale, avem și acest bagaj biologic pe care îl purtăm cu noi, care nu constă doar în adaptări fizice, ci și în adaptări mentale. Atunci când spunem despre oameni că sunt ființe raționale, trebuie totuși să avem în vedere și faptul că s-ar putea ca gândirea și comportamentul nostru să nu respecte tot timpul acest ideal. Unele campanii de marketing se bazează tocmai pe aceste predispoziții biologice. Am văzut cu toții reclame care fac uz de personaje foarte frumoase, cu trăsături armonioase. Acestea sunt folosite pentru că s-a constatat că vând. Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că, de exemplu, suntem tentați să avem ca modele în viață persoane care sunt atractive. Ce este rațional în a cumpăra un ceas foarte scump, doar pentru că el este purtat de un foarte bun tenismen? Se pricepe el la construirea ceasurilor? Folosește ceasul pe teren? Dar reclamele ne fac să ne modificăm comportamentul, iar companiile respective pot să ne vândă produse scumpe, fără folos sau chiar nocive pe seama predispozițiilor noastre biologice.”
Femeile aleg vocea, bărbaţii faţa
„Așa cum am zis, nu am constatat o legătură strictă între atractivitatea fețelor și a vocilor, așa cum s-a observat în alte studii. Prin urmare, este o descoperire controversată și metoda mea poate să arunce o lumină nouă asupra acestor cercetări. M-au interesat și care sunt deosebirile între sexe în ceea ce privește aceste preferințe. O interpretare posibilă a rezultatelor studiului pilot este că atunci când avem la dispoziție doar fața și vocea pentru evaluarea atractivității, femeile sunt atente mai ales la vocile bărbaților. Bărbații însă se pare că sunt mai atenți la fețele de femei. Studiul actual va confirma sau nu aceste interpretări.” Trebuie reamintit faptul că este vorba de atractivitatea fizică și de simțurile de distanță. „Atunci când întâlnim o persoană, de obicei o vedem mai întâi de la o anumită depărtare, putem să-i vedem corpul, apoi îi vedem fața când se apropie și o auzim. În atractivitatea fizică intervin și simțul tactil și mai ales simțul olfactiv, dar acestea apar mai ales atunci când individul a ales deja persoana care să-l însoțească. Sau cel puțin a decis să nu se îndepărteze” a precizat Silviu zâmbind.
Evaluarea feței și vocii este unul din primele filtre pe care le aplicăm în mod inconștient. „Pe Facebook, de exemplu, căutăm mai întâi pozele unei persoane - este un reflex pe care de multe ori nu ni-l putem stăpâni”. În aceste studii ale atractivității faciale nu se studiază mimica, expresivitatea fețelor și alte caracteristici dinamice, ci doar trăsăturile fixe ale feței precum raportul între diferitele părți ale feței ori culoarea tenului. În cazul vocilor, nu este vorba de accent sau vocabular, ci doar de trăsături imuabile, precum tonul și timbrul glasului. De aceea în cercetarea de față s-au folosit doar fotografii frontale, ca de buletin, și vocale.
O cercetare fără buget realizată cu sprijinul prietenilor
Drd. Silviu Apostol este coordonat în cercetarea sa de conf. dr. Carmen Strungaru. „Am lucrat în echipă cu doi masteranzi și am beneficiat de sprijinul logistic al departamentului, fără a avea însă o finanțare separată. M-au ajutat mult prietenii. Le mulțumesc lor și deasemenea tuturor celor care au participat la studiu ca “donatori de stimuli” sau evaluatori ai lor. Anticipat, le mulțumesc și celor care vor răspunde la chestionar pentru că experimentul va rămâne online până în luna iulie.”
Silviu Apostol are un master în neurobiologie. A lucrat pe culturi celulare, a realizat un studiu ornitologic în Dobrogea, dar a lucrat și în cercetarea clinică, unde a investigat o serie de medicamente. Are experiență și în domeniul e-learning-ului unde timp de 7 ani de zile a dezvoltat conținut educațional pentru orele de biologie, dar nu numai. În studenție fost instructor în taberele ecologice organizate de Centrul Național pentru Educație Ecologică pentru Tineret, unde a vorbit tinerilor despre legătura dintre elementele ecosistemelor și despre protejarea lor. Nu în ultimul rând, a fost unul dintre participanții notabili la competiția Famelab organizată în România de British Council. De atunci a prins gustul pentru comunicarea științei și colaborează în diverse proiecte care au acest scop.
luni, 7 februarie 2011
luni, 31 ianuarie 2011
Invitație la experiment cu fețe și voci
Azi o chestie serioasă: te invit să participi la un experiment ştiinţific online de aproximativ 10 minute în care să apreciezi cât de atractive sunt diferite feţe şi voci.
Mă interesează în primul rând felul în care aceste elemente contribuie la formarea unei impresii despre atractivitatea unei persoane. Cuplurile se constituie de obicei pe baza unor criterii precum compatibilitatea psihologică (personalitatea, caracterul), preocupările şi interesele comune. Dar prima impresie este dată de obicei de felul cum arată şi vorbeşte acea persoană.
În acest experiment măsurăm modul în care informaţiile vizuale (faţă) şi cele auditive (voce) contribuie la formarea primei impresii despre o persoană. Pentru această te rugăm să evaluezi atractivitatea unor tineri folosind informaţii vizuale şi auditive.
Pentru experimentul cu fețe și voci de femei apasă aici.
Pentru experimentul cu feţe şi voci de bărbaţi apasă aici.
În primul rând accesează linkul pentru stimulii de sex opus. Dar poţi face şi experimentul cu stimuli de acelaşi sex! În acest caz apreciază atractivitatea acelui individ faţă de un posibil partener.
Participarea este anonimă, sistemul nu permite legarea răspunsurilor tale de identitatea ta. Acest experiment este desfăşurat în cadrul Facultăţii de Biologie, Universitatea din Bucureşti în cadrul programului meu doctoral.
Mulţumesc!
Mă interesează în primul rând felul în care aceste elemente contribuie la formarea unei impresii despre atractivitatea unei persoane. Cuplurile se constituie de obicei pe baza unor criterii precum compatibilitatea psihologică (personalitatea, caracterul), preocupările şi interesele comune. Dar prima impresie este dată de obicei de felul cum arată şi vorbeşte acea persoană.
În acest experiment măsurăm modul în care informaţiile vizuale (faţă) şi cele auditive (voce) contribuie la formarea primei impresii despre o persoană. Pentru această te rugăm să evaluezi atractivitatea unor tineri folosind informaţii vizuale şi auditive.
Pentru experimentul cu fețe și voci de femei apasă aici.
Pentru experimentul cu feţe şi voci de bărbaţi apasă aici.
În primul rând accesează linkul pentru stimulii de sex opus. Dar poţi face şi experimentul cu stimuli de acelaşi sex! În acest caz apreciază atractivitatea acelui individ faţă de un posibil partener.
Participarea este anonimă, sistemul nu permite legarea răspunsurilor tale de identitatea ta. Acest experiment este desfăşurat în cadrul Facultăţii de Biologie, Universitatea din Bucureşti în cadrul programului meu doctoral.
Mulţumesc!
vineri, 14 ianuarie 2011
miercuri, 5 ianuarie 2011
duminică, 12 decembrie 2010
inca un lucru
sa nu uit.
O chestie la care chiar mi-ar folosi dumnezeu: cand mi se intampla lucruri faine la care nu prea am contributie simt nevoia sa multumesc cuiva. Da', cum stim ca nu exista cineva care planifica treburile astea, cui multumesti?
Adica, hâc, io cui zic mersi?
O chestie la care chiar mi-ar folosi dumnezeu: cand mi se intampla lucruri faine la care nu prea am contributie simt nevoia sa multumesc cuiva. Da', cum stim ca nu exista cineva care planifica treburile astea, cui multumesti?
Adica, hâc, io cui zic mersi?
Seara de iarna
Asta seara am vazut un film fain in care am vazut ca intr-o sala de cinema erau cativa oameni doar. Si noi eram printre cei putini din sala care se uitau la film.
Viata e ca filmu!
p.s. Filmul se numeste Iluzionistul (francez, animatie)
Viata e ca filmu!
p.s. Filmul se numeste Iluzionistul (francez, animatie)
vineri, 22 octombrie 2010
duminică, 18 aprilie 2010
Participă la un studiu științific!
Nu îți dăm medicamente, ci doar te pozăm! ;)
Îți solicităm participarea într-un un proiect de cercetare despre percepţia vocilor şi feţelor umane. Studiem dacă oamenii sunt capabili să aprecieze corect legătura dintre feţe și voci. Pentru asta te vom fotografia - foto tip buletin - și îți vom înregistra vocea pronunțând vocale. Înregistrările au loc la sediul Facultății de Biologie, Splaiul Independentei 91-94, Sector 5.
Participarea este anonimă și confidențială – nu vom folosi datele într-un mod în care vei putea fi identificat/ă!
Dacă ești hotarât/ă să ne ajuți dă un telefon la 0723 949 180 (Silviu Apostol) sau la 0720 299 487 (Ana-Maria Petrache) pentru a programa participarea. Sau scrie-ne la asilviu@gmail.com.
Mulțumim!
Îți solicităm participarea într-un un proiect de cercetare despre percepţia vocilor şi feţelor umane. Studiem dacă oamenii sunt capabili să aprecieze corect legătura dintre feţe și voci. Pentru asta te vom fotografia - foto tip buletin - și îți vom înregistra vocea pronunțând vocale. Înregistrările au loc la sediul Facultății de Biologie, Splaiul Independentei 91-94, Sector 5.
Participarea este anonimă și confidențială – nu vom folosi datele într-un mod în care vei putea fi identificat/ă!
Dacă ești hotarât/ă să ne ajuți dă un telefon la 0723 949 180 (Silviu Apostol) sau la 0720 299 487 (Ana-Maria Petrache) pentru a programa participarea. Sau scrie-ne la asilviu@gmail.com.
Mulțumim!
sâmbătă, 6 martie 2010
Ceva usor de weekend - Tsunami cultural - după 150 de ani, teoria evoluţiei încă face valuri
Stiu ca nu am mai scris de mult si fanii sunt toti dezamagiti. As fi avut multe de zis, dar am fost ocupat cu exprimarea non-online.
Va dau insa o mostra de ce mi-a trecut prin cap, bineinteles procesul fiind catalizat - multumesc Catalin!
E vorba de un articol despre lucruri si cum sunt ele conceptualizate de oameni. El incepe asa:
"Cu toate că teoria evoluţiei este larg acceptată în ştiinţă, indiferent dacă e vorba de biologie, de medicină sau de psihologie, în opinia publică se menţin încă anumite prejudecăţi și inexactităţi legate de acest proces. Acestea sunt datorate în mare parte concepţiilor filosofice și religioase despre lume în general, dar și modului uneori defectuos în care teoria evoluţiei este predată în școli sau este reflectată în mass-media. Pe de o parte, poate fi vorba de necunoaştere, dar pe de alta, se pot pune în evidenţă și o serie de concepţii greşite. Altfel spus, perspectivele abordate în ceea ce urmează.
Importanța lămuririi acestor concepţii eronate este relevată mai ales în contextul relaţiei teoriei evoluţiei cu religia, fie că este vorba de creştinism, de islam sau de alte confesiuni. De multe ori dialogul dintre aceste moduri de a vedea lumea - cel ştiinţific darwinist și cel religios - este împiedicat de felul în care oamenii înţeleg anumite mecanisme și implicaţii ale teoriei evoluţiei. Credem că o mai bună înţelegere a unor detalii ale teoriei evoluţiei ar face mai deschis dialogul și ar crea un climat propice discuţiilor."
El continua din ce in ce mai incitant, dar nu aici, ci la site-ul Ziarul Stiintelor pe care va invit sa-l vizitati aici.
Comentati acolo sau aici!
Va dau insa o mostra de ce mi-a trecut prin cap, bineinteles procesul fiind catalizat - multumesc Catalin!
E vorba de un articol despre lucruri si cum sunt ele conceptualizate de oameni. El incepe asa:
"Cu toate că teoria evoluţiei este larg acceptată în ştiinţă, indiferent dacă e vorba de biologie, de medicină sau de psihologie, în opinia publică se menţin încă anumite prejudecăţi și inexactităţi legate de acest proces. Acestea sunt datorate în mare parte concepţiilor filosofice și religioase despre lume în general, dar și modului uneori defectuos în care teoria evoluţiei este predată în școli sau este reflectată în mass-media. Pe de o parte, poate fi vorba de necunoaştere, dar pe de alta, se pot pune în evidenţă și o serie de concepţii greşite. Altfel spus, perspectivele abordate în ceea ce urmează.
Importanța lămuririi acestor concepţii eronate este relevată mai ales în contextul relaţiei teoriei evoluţiei cu religia, fie că este vorba de creştinism, de islam sau de alte confesiuni. De multe ori dialogul dintre aceste moduri de a vedea lumea - cel ştiinţific darwinist și cel religios - este împiedicat de felul în care oamenii înţeleg anumite mecanisme și implicaţii ale teoriei evoluţiei. Credem că o mai bună înţelegere a unor detalii ale teoriei evoluţiei ar face mai deschis dialogul și ar crea un climat propice discuţiilor."
El continua din ce in ce mai incitant, dar nu aici, ci la site-ul Ziarul Stiintelor pe care va invit sa-l vizitati aici.
Comentati acolo sau aici!
vineri, 15 ianuarie 2010
Nu una, nu doua, ci trei!
Vin ca de obicei acasa, tarziu, cam beat, mirosind a fum si bere, cu dintii si limba mov si cu cugetul cam vinovat. Si o vad pe ea asteptandu-ma linistita si resemnata in intuneric, rece, prafuita si goala. Nici o noutate. Ma aplec totusi cu greutate peste ea incercand sa vad ce are. Aparent nimic. No news is good news. Pana la urma o deschid. Surpriza: nu una, nu doua, ci trei! Trei doamne, si toate trei diferite. Le iau in ordine aleatore:
- o scrisoare din Franta, nici acum nu am deschis-o. Mov!!!!! Foarte tare. Mersi Antoine! La multi ani si tie si sa ne vedem cu bine! Poate chiar la Besancon.
- un anunt de la posta sa ridic cartea de la oficiu ala de pe Matei Millo. Maine dimineata negresit. Si o sa vad cum e cu himera credintei in Dumnezeu in romana.
- o carte postala de pe alt continent, poate urmatorul. Cre' ca e o premiera, niciodata nu am primit una asa de peste mari si tari si oricum, nu din Africa. Mersi mult Elena si cine stie, poate chiar o sa excursionez Tunisia. Aslema si eu!
Am scris pentru ca niciodata nu s-au inghesuit in cutia mea postala linistita si resemnata in intuneric, rece, prafuita atatea vesti bune. Va multumesc!
P.S. Dar si aia cu spanac a fost buna! Prietenii stiu de ce! Ca sa nu mai zic de Shiraz.
P.S. 2 Am vazut o piesa azi. Buna, mai ales in partea a doua. Dar, conteaza si cu cine o vezi!
- o scrisoare din Franta, nici acum nu am deschis-o. Mov!!!!! Foarte tare. Mersi Antoine! La multi ani si tie si sa ne vedem cu bine! Poate chiar la Besancon.
- un anunt de la posta sa ridic cartea de la oficiu ala de pe Matei Millo. Maine dimineata negresit. Si o sa vad cum e cu himera credintei in Dumnezeu in romana.
- o carte postala de pe alt continent, poate urmatorul. Cre' ca e o premiera, niciodata nu am primit una asa de peste mari si tari si oricum, nu din Africa. Mersi mult Elena si cine stie, poate chiar o sa excursionez Tunisia. Aslema si eu!
Am scris pentru ca niciodata nu s-au inghesuit in cutia mea postala linistita si resemnata in intuneric, rece, prafuita atatea vesti bune. Va multumesc!
P.S. Dar si aia cu spanac a fost buna! Prietenii stiu de ce! Ca sa nu mai zic de Shiraz.
P.S. 2 Am vazut o piesa azi. Buna, mai ales in partea a doua. Dar, conteaza si cu cine o vezi!
joi, 14 ianuarie 2010
Sa dea filmu si gata!
Dom'le, ie o rusine ce se intampla. Io astept de 20 de ani si aproape o luna sa termine odata filmu ala a lu domnu Sergiu de pe 25 dec 1989. Ca a dat inceputu si nu l-a mai reluat nici pana acuma. Pai ie posibil sa ne tina asa in suspensie 20 de ani? Ca nu stiu nici acuma cine a castigat meciu ala de box. Deci io zic ca domnu Nicolaescu sa roage pe domnii de la televiziunea romana libera sa verifice unde a ramas filmu si sa dea continuarea. Apoi, pot opri emisia. Pe bune, chiar nu va mai conta nimic dupa aia.
luni, 21 decembrie 2009
Sicilia - Aci Castello
O mică panoramă de pe malul Mării Ionice, urmată de o scurtă intervenţie a lui Francois.
2 dec 2009
2 dec 2009
miercuri, 16 decembrie 2009
Dulci nostalgii
Pe drumul de la Dâmbul Morii spre cabana Piatra Mare Tina si Raluca rememoreaza niste amintiri dulci din copilarie.
marți, 15 decembrie 2009
Povestea „lăcătuşului” sicilian
Francois ne spune despre originea acestor ornamente bizare din Aci Castello, Sicilia.
duminică, 13 decembrie 2009
Etna
Iata ca am ajuns si in Sicilia. Acolo am observat pana la urma un fel de munte care, desi nu pare foarte semet, este coscogeamitea vulcanul.
Am urcat si noi (Francois cu subsemnatul), am facut autostopul, am dormit cu cortul intr-un crater dezafectat, ne-am lasat fraieriti de niste buticari sicilieni, ne-am verificat rezistenta la vant la 3000 m si pana la urma ne-am refugiat intr-un autobuz de la autobaza.
Multumim pe aceasta cale pe rand:
- lu' Argesi - pentru ca a avut ideea
- lu' Argesi si Ioanei pentru ca mi-au imprumutat din echipamentul lor. Imi pare rau pentru manusa (era una mongola luata din Turcia). Daca o gasiti pe la Linguaglossa, sa stiti ca o declar nula!
- lu' Francois pentru ca mi-a carat rucsacul si pentru ca a fost un companion entuziast.
- Ralucai pentru ca mi-a imprumutat sacul de dormit (excelent!)
- celor trei italieni care si-au schimbat traseul si ne-au dus cu masina la Rifugio di Sapienza
- lu' inventatoru electricitatii care ne-a facut sa vedem de sus Catania noaptea. Foarte frumos licareau luminitele (licareau si inainte de vin cu acelasi numar de hertzi)
- lu' cine a lasat ventilatoru deschis, ca astfel am avut ocazia de a vedea cat `caca di ochio` pot secreta globii nostri oculari dupa o zi de luat praf de lava in freza, suflat cu cca. 200 km/h
- lu' naivii sicilieni care au lasat deschise masinile din autobaza astfel incat doi turisti cvasirataciti au putut inopta confortabil intr-unu' din ele.
- lu' alti sicilieni simpatici care ne-au coborat pana la Linguaglossa, respectiv ne-au urcat pana la Taormina.
- lu' Flying Spagetti Monster care ne-a adus teferi acasa. ;)
Uite si un filmulet ca sa nu ziceti ca doar ma laud:
Am urcat si noi (Francois cu subsemnatul), am facut autostopul, am dormit cu cortul intr-un crater dezafectat, ne-am lasat fraieriti de niste buticari sicilieni, ne-am verificat rezistenta la vant la 3000 m si pana la urma ne-am refugiat intr-un autobuz de la autobaza.
Multumim pe aceasta cale pe rand:
- lu' Argesi - pentru ca a avut ideea
- lu' Argesi si Ioanei pentru ca mi-au imprumutat din echipamentul lor. Imi pare rau pentru manusa (era una mongola luata din Turcia). Daca o gasiti pe la Linguaglossa, sa stiti ca o declar nula!
- lu' Francois pentru ca mi-a carat rucsacul si pentru ca a fost un companion entuziast.
- Ralucai pentru ca mi-a imprumutat sacul de dormit (excelent!)
- celor trei italieni care si-au schimbat traseul si ne-au dus cu masina la Rifugio di Sapienza
- lu' inventatoru electricitatii care ne-a facut sa vedem de sus Catania noaptea. Foarte frumos licareau luminitele (licareau si inainte de vin cu acelasi numar de hertzi)
- lu' cine a lasat ventilatoru deschis, ca astfel am avut ocazia de a vedea cat `caca di ochio` pot secreta globii nostri oculari dupa o zi de luat praf de lava in freza, suflat cu cca. 200 km/h
- lu' naivii sicilieni care au lasat deschise masinile din autobaza astfel incat doi turisti cvasirataciti au putut inopta confortabil intr-unu' din ele.
- lu' alti sicilieni simpatici care ne-au coborat pana la Linguaglossa, respectiv ne-au urcat pana la Taormina.
- lu' Flying Spagetti Monster care ne-a adus teferi acasa. ;)
Uite si un filmulet ca sa nu ziceti ca doar ma laud:
Etna from Silviu Apostol on Vimeo.
marți, 17 noiembrie 2009
Darwin, evoluţia speciilor şi gândirea evoluţionistă - Simpozion
De data asta ceva serios: vă invit vineri şi sâmbătă la un simpozion dedicat lui Charles Darwin, la 150 de ani de la publicarea cărţii „Despre originea speciilor”.
În cadrul evenimentului se va discuta „însemnătatea epocală a operei lui Darwin pentru ştiinţă precum şi pentru viziunea modernă asupra lumii şi omului. Totodată vor fi discutate principalele contribuţii care au fost aduse în ultimul secol şi jumătate la dezvoltarea ideilor formulate de Darwin şi ecoul acestor idei în disciplinele ştiinţifice înrudite, în disciplinele sociale şi în cercetarea filosofică.”
Simpozionul va începe în fiecare zi la ora 10 şi se va termina la ora 20, cu o pauză de la 14 la 16. Vor prezenta persoane din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, specialişti în diferite domenii (biologie, filosofie, psihologie, medicină, teologie etc.). Simpozionul este organizat de Facultatea de Filosofie şi Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti.
Eu vă voi încânta, sper, cu o prezentare despre selecţia sexuală - cealaltă mare teorie a lui Darwin, din păcate mai puţin cunoscută.
Vineri vă aştept la Facultatea de Biologie, Amfiteatrul D. Brândză, Grădina Botanică, Aleea Portocalelor 3, iar sâmbătă la Facultatea de Filosofie, Splaiul Independentei nr. 204.
Programul complet:
Vineri, 20 noiembrie - Facultatea de Biologie, Amfiteatrul Dimitrie Brândză
10:00-10:10
Cuvânt de deschidere: Tatiana Vassu-Dimov, Decanul Facultăţii de Biologie
Secţiunea I
Chairman: Mircea Dumitru
10.10-11.30:
- Denis Buican (Paris), Darwinismul astăzi: teoria sinergică a evoluţiei
- Ilie Pârvu, (Univ. din Bucureşti), Newtonianismul darwinian şi autonomia biologiei ca ştiinţă
11.30-11.45: Coffee break
11.45-12.00:
- Alocutiunea Rectorului Universitatii din Bucuresti, prof. dr. Ioan Panzaru
12.00-14.00:
- Octavian Popescu (Univ. Babeş-Bolyai), Biologia moleculara în perspectiva evoluţionistă
- Mircea Flonta (Univ. din Bucureşti), Originea speciilor ca paradigmă a cercetării naturii
Secţiunea a II-a
Chairman: Alexandru Ecovoiu
16.00-17.45:
- Ion Cojocaru (Univ. Al. I. Cuza, Iaşi), Darwin şi evoluţia gândirii raţionaliste asupra lumii
- Silviu Apostol (Univ. din Bucureşti), Selecţia sexuală
- Anca Păunescu (Institutul de Biologie, Bucureşti), Efectele încălzirii globale asupra
biodiversităţii din perspectiva teoriei evoluţioniste
17.45-18.00: Coffee break
18.00-20.00:
- Carmen Strungaru (Univ. din Bucureşti), Origini biologice ale muzicii şi limbajului uman
- Alexandru Ecovoiu (Univ. din Bucureşti), Importanta reţelelor de gene reglatoare în procesul
evolutiv
- Octavian Buda (U.M.F. Carol Davila, Bucureşti), Darwin şi medicina românească - o
incursiune istorică
Sâmbătă, 21 noiembrie - Facultatea de Filosofie, Amfiteatrul C.R. Motru
Secţiunea a III-a
Chairman: Ilie Pârvu
10.00-11.45:
- Mihail-Radu Solcan (Univ. din Bucureşti), Evoluţia ca program de cercetare
- Marcel Bodea (Univ. Babeş-Bolyai, Cluj), Evoluţionism şi predictibilitate
- Constantin Stoenescu (Univ.din Bucureşti), Competiţie şi selecţie în procesul construcţiei
sociale a ştiinţei
11.45-12.00: Coffee break
12.00-14.00:
- Mircea Dumitru (Univ. din Bucureşti), Mintea şi conştiinţa în context evoluţionist
- Dragoş Bîgu (Univ. din Bucureşti), Abordarea evoluţionistă a dezvoltării cunoaşterii ştiinţifice
la Thomas Kuhn
- Virgil Iordache (Univ. din Bucureşti), Legea Growth with Reproduction în Originea speciilor:
lege a naturii sau principiu teleologic ascuns?
- Corina Grigoriu (Univ. din Bucureşti), Relaţia dintre evoluţie şi selecţia naturală în structura
argumentativă a Originii speciilor
Secţiunea a IV-a
Facultatea de Filosofie, Amfiteatrul Mircea Florian
Chairman: Mircea Flonta
10.00-11.45:
- Laurenţiu Staicu (Univ. din Bucureşti), De ce nu ne place Darwin? Teoria evoluţiei şi mitul
dezvrăjirii lumii
- Călin Săplăcan (Univ. Babeş-Bolyai, Cluj), Teologia după Darwin: evoluţie şi creaţie
- Robert Mihai Popescu (Univ. Româno-Americană, Bucureşti), Poate fi acceptat cu adevărat
darwinismul de către instituţiile religioase?
11.45-12.00: Coffee break
12.00-14.00:
- Matei Stîrcea-Crăciun (Institutul de Antropologie, Bucureşti), Revoluţii darwiniene
- Irina Buda (Univ. din Bucureşti), Conştiinţă şi adaptare
- Constantin Vică (Univ. din Bucureşti), Evoluţie, software şi limbaje de programare
Secţiunea a V-a
Facultatea de Filosofie, Amfiteatrul Mircea Florian
Chairman: Mihail Radu Solcan
16.00-17.45:
- Emanuel Socaciu (Univ. din Bucureşti), Reconstrucţii evoluţioniste ale contractului social
- Mihai Cernea, Radu Uszkai (Univ. din Bucureşti), Către o fundamentare a teoriilor tip mâna
invizibilă prin explicaţii darwiniste în ştiinţele sociale
- Oltea Joja (Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti), Egoism versus altruism în perspectivă
evoluţionistă
- Alexandru Iordan (Univ. din Bucureşti), Psihologia evoluţionistă
17.45-18.00: Coffee break
18.00-20.00:
- Mircea Anghelinu (Univ. Valahia, Târgovişte), Darwinismul şi evoluţia culturală din
perspectiva arheologiei preistorice
- Viviana Anghel (S.N.S.P.A., Bucureşti), Raţionalitate şi cooperare din perspectiva unei
abordări evoluţioniste
- Walther Prager (Univ. din Bucureşti), Animalul cunoscător. Consecinţe epistemologice ale
concepţiilor lui Aristotel şi Darwin despre capacitatea cognitivă a animalelor
În cadrul evenimentului se va discuta „însemnătatea epocală a operei lui Darwin pentru ştiinţă precum şi pentru viziunea modernă asupra lumii şi omului. Totodată vor fi discutate principalele contribuţii care au fost aduse în ultimul secol şi jumătate la dezvoltarea ideilor formulate de Darwin şi ecoul acestor idei în disciplinele ştiinţifice înrudite, în disciplinele sociale şi în cercetarea filosofică.”
Simpozionul va începe în fiecare zi la ora 10 şi se va termina la ora 20, cu o pauză de la 14 la 16. Vor prezenta persoane din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, specialişti în diferite domenii (biologie, filosofie, psihologie, medicină, teologie etc.). Simpozionul este organizat de Facultatea de Filosofie şi Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti.
Eu vă voi încânta, sper, cu o prezentare despre selecţia sexuală - cealaltă mare teorie a lui Darwin, din păcate mai puţin cunoscută.
Vineri vă aştept la Facultatea de Biologie, Amfiteatrul D. Brândză, Grădina Botanică, Aleea Portocalelor 3, iar sâmbătă la Facultatea de Filosofie, Splaiul Independentei nr. 204.
Programul complet:
Vineri, 20 noiembrie - Facultatea de Biologie, Amfiteatrul Dimitrie Brândză
10:00-10:10
Cuvânt de deschidere: Tatiana Vassu-Dimov, Decanul Facultăţii de Biologie
Secţiunea I
Chairman: Mircea Dumitru
10.10-11.30:
- Denis Buican (Paris), Darwinismul astăzi: teoria sinergică a evoluţiei
- Ilie Pârvu, (Univ. din Bucureşti), Newtonianismul darwinian şi autonomia biologiei ca ştiinţă
11.30-11.45: Coffee break
11.45-12.00:
- Alocutiunea Rectorului Universitatii din Bucuresti, prof. dr. Ioan Panzaru
12.00-14.00:
- Octavian Popescu (Univ. Babeş-Bolyai), Biologia moleculara în perspectiva evoluţionistă
- Mircea Flonta (Univ. din Bucureşti), Originea speciilor ca paradigmă a cercetării naturii
Secţiunea a II-a
Chairman: Alexandru Ecovoiu
16.00-17.45:
- Ion Cojocaru (Univ. Al. I. Cuza, Iaşi), Darwin şi evoluţia gândirii raţionaliste asupra lumii
- Silviu Apostol (Univ. din Bucureşti), Selecţia sexuală
- Anca Păunescu (Institutul de Biologie, Bucureşti), Efectele încălzirii globale asupra
biodiversităţii din perspectiva teoriei evoluţioniste
17.45-18.00: Coffee break
18.00-20.00:
- Carmen Strungaru (Univ. din Bucureşti), Origini biologice ale muzicii şi limbajului uman
- Alexandru Ecovoiu (Univ. din Bucureşti), Importanta reţelelor de gene reglatoare în procesul
evolutiv
- Octavian Buda (U.M.F. Carol Davila, Bucureşti), Darwin şi medicina românească - o
incursiune istorică
Sâmbătă, 21 noiembrie - Facultatea de Filosofie, Amfiteatrul C.R. Motru
Secţiunea a III-a
Chairman: Ilie Pârvu
10.00-11.45:
- Mihail-Radu Solcan (Univ. din Bucureşti), Evoluţia ca program de cercetare
- Marcel Bodea (Univ. Babeş-Bolyai, Cluj), Evoluţionism şi predictibilitate
- Constantin Stoenescu (Univ.din Bucureşti), Competiţie şi selecţie în procesul construcţiei
sociale a ştiinţei
11.45-12.00: Coffee break
12.00-14.00:
- Mircea Dumitru (Univ. din Bucureşti), Mintea şi conştiinţa în context evoluţionist
- Dragoş Bîgu (Univ. din Bucureşti), Abordarea evoluţionistă a dezvoltării cunoaşterii ştiinţifice
la Thomas Kuhn
- Virgil Iordache (Univ. din Bucureşti), Legea Growth with Reproduction în Originea speciilor:
lege a naturii sau principiu teleologic ascuns?
- Corina Grigoriu (Univ. din Bucureşti), Relaţia dintre evoluţie şi selecţia naturală în structura
argumentativă a Originii speciilor
Secţiunea a IV-a
Facultatea de Filosofie, Amfiteatrul Mircea Florian
Chairman: Mircea Flonta
10.00-11.45:
- Laurenţiu Staicu (Univ. din Bucureşti), De ce nu ne place Darwin? Teoria evoluţiei şi mitul
dezvrăjirii lumii
- Călin Săplăcan (Univ. Babeş-Bolyai, Cluj), Teologia după Darwin: evoluţie şi creaţie
- Robert Mihai Popescu (Univ. Româno-Americană, Bucureşti), Poate fi acceptat cu adevărat
darwinismul de către instituţiile religioase?
11.45-12.00: Coffee break
12.00-14.00:
- Matei Stîrcea-Crăciun (Institutul de Antropologie, Bucureşti), Revoluţii darwiniene
- Irina Buda (Univ. din Bucureşti), Conştiinţă şi adaptare
- Constantin Vică (Univ. din Bucureşti), Evoluţie, software şi limbaje de programare
Secţiunea a V-a
Facultatea de Filosofie, Amfiteatrul Mircea Florian
Chairman: Mihail Radu Solcan
16.00-17.45:
- Emanuel Socaciu (Univ. din Bucureşti), Reconstrucţii evoluţioniste ale contractului social
- Mihai Cernea, Radu Uszkai (Univ. din Bucureşti), Către o fundamentare a teoriilor tip mâna
invizibilă prin explicaţii darwiniste în ştiinţele sociale
- Oltea Joja (Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti), Egoism versus altruism în perspectivă
evoluţionistă
- Alexandru Iordan (Univ. din Bucureşti), Psihologia evoluţionistă
17.45-18.00: Coffee break
18.00-20.00:
- Mircea Anghelinu (Univ. Valahia, Târgovişte), Darwinismul şi evoluţia culturală din
perspectiva arheologiei preistorice
- Viviana Anghel (S.N.S.P.A., Bucureşti), Raţionalitate şi cooperare din perspectiva unei
abordări evoluţioniste
- Walther Prager (Univ. din Bucureşti), Animalul cunoscător. Consecinţe epistemologice ale
concepţiilor lui Aristotel şi Darwin despre capacitatea cognitivă a animalelor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)